Alăptat începuturi…

V-am mai zis vreodată cât de ușor îmi este să sfătuiesc, știu să explic frumos, să dau linkuri către site-uri. Să zic despre poziții, despre cum vezi dacă bebe papă bine, despre care sunt semnele că e de ajuns lăptic, despre cât de important e să nu dai lapte praf mai ales dacă chiar vrei să alăptezi… Despre stai calmă, o să fie bine, uite cu asta se dă pe ragade și ajută, uite asta faci acum, așa te uiți la bebe, așa numeri scutecele să fii sigur că e destul. Nu nu îți lua cântar că te va stresa prea mult, cântărește-l la medic la controale, nu are rost altfel. Nu are rost după fiecare supt. Nu are rost să te mulgi doar să vezi cantități. Uite ce frumos pui bebe pe tine, îl lași fie găsește singur sânul fie îl gâdili cu mamelonul pe mijlocul buzei, pac e reflex deschide gurița și se atașează perfect.

E ușor de explicat și vorbit. Dar bebe real nu e ca bebe din teorie. Și nu știe că e reflex să deschidă gurița. Și încearcă iar și iar și se enervează și plânge. Și mai citești un pic despre cum poți face un bebe să fie frustrat și să nu îi mai placă sânul dacă îl chinui prea mult cu atașarea. Și faci pauza și plimbi bebe să uite de frustrare și să se prindă iar. Și da, colostrul tău îi ajunge… teoretic. Dar el urlă de foame în maternitate și atunci calci pe inimă și dai 5 ml de lapte praf (pffua cât m-am simțit de vinovată- măcar am dat cu seringa și am controlat eu cantitatea, nu i-a dat nimeni mai mult decât aș fi vrut eu să îi supra-umple stomăcelul minuscul). Și bebe trage cu putere, dar sânii nu sunt obișnuiți și apar răni dureroase care se vindecă și se redeschid iar și iar. Și merge lanolina ajută. Pentru că în vreo 10 zile de rani cu coji rupte-sânge-vindecate, ele dispar și mameloanele se adaptează. Și da, atașarea e corectă, frenul lingual e cum trebuie. Dar bebe și sânul abia ajung să se cunoască acum și învățarea doare un pic.

Ah și să nu uităm panica: e ziua 4, de ce nu are 4 scutece murdare de caca, de ce nu are niciunul de fapt de ieri, nu are lapte de ajuns, de ce nu curge lapte din sân așa cum ar trebui – gânduri peste gânduri – de la posibile retenții de resturi placentare care să influențeze echilibrul hormonal la cine știe ce probleme cu intestinul micuțului (da, e rău, prea rău să știi și multe!). Și exact atunci când cuprins de panică… te apuci de sterilizat biberoane și citit pe cutia de Hipp cum se face laptele praf – ce? fiert apa, lăsat să se răcească la 50 grade, apoi pus laptele, apoi răcit la 37 ca să bea bebe… wtf nu e mai complicat decât pac conectat la sân, băut lăptic, culcat la loc??? Pffft nu vreau nu vreau nu vreau. Și bebe deștept face caca, amânăm laptele praf. Și apare lăpticul în sâni mult, picură, sâni tari, bebe mulțumit și în sfârșit căcăcios așa cum trebuie. Panică înlăturată.

Evident trebuie menționat că după primele săptămâni când organismul nu știe cu cât lapte funcționează micuțul face supraproducție, și de la asta angorjare fiziologică, picurat sâni etc. Asta va trece și nu înseamnă că ai rămas fără lapte în câteva săptămâni, chiar dacă nu se mai simt tari sânii și nu mai curg la fel (și e posibil nici cu pompa să nu mai iasă la fel cantitativ!).

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s